Puţintică politică

"Pentru mine Romania e o fatalitate, adica m-am nascut roman si n-am cum sa ies din acest destin. Cu alte cuvinte o sa-mi iubesc tara chiar daca va fi condusa de canalii si lepadaturi si escroci. Ultimul meu refugiu e dispretul. Eu am sa-mi duc crucea de unul singur; e blestemul meu de solitar pana la capat.Pesimismul meu este modul meu de a nu accepta sa judec normal o anormalitate. Eu imi sfarsesc viata urat...imi sfarsesc viata pentru ca eu nu mai am mult probabil pana voi inchide pravalia..."- Octavian Paler.

Oare ce ar spune domnul Octavian Paler daca ar mai trai? Oare ce ar spune daca ar vedea oamenii stransi in Piata Universitatii, stand in frig si in ploaie, strigandu-si durerile, care oricum par a nu fi bagate in seama? Oare ce ar spune despre jandarmii care lovesc oamenii in varsta si femeile insarcinate? Au trecut mai mult de sapte zile de la inceperea protestelor si oamenii sunt ignorati, la fel cum au fost si pana acum. Se presupune ca un conducator al statului ar trebui sa ii fie fidel poporului sau, care l-a votat si a avut incredere in el. Dar mai exista oare dreptate, undeva in lumea asta? Dar frica? Frica de Dumnezeu? In putinii mei ani de viata am ajuns la concluzia ca roata se intoarce si abia astept sa vad ce le va pregati destinul acestor "canalii", ca sa il citez pe domnul Octavian Paler. Multi se tem sa vorbeasca despre politica sau pur si simplu sunt mult prea comozi ca sa se gandeasca la situatia tarii. Am vazut in ultimele zile persoane care nu acorda niciun moment acestor evenimente cruciale ale Romaniei, de parca ar sta intr-un balon de sticla, protejati de tot ce se intampla. Ei bine, nu este deloc asa! Putem privi in jur, la parintii nostri, la familiile noastre care se descurca din ce in ce mai greu si ne putem da seama ca toate aceste lucruri ne afecteaza si pe noi in mod direct. Sincer, ar trebui sa fii incostient sa nu te preocupe nimic din ceea ce se intampla. Pe langa unii trece viata si ei nici macar nu au curiozitatea sa ii arunce o privire.
Andreea G.

GANDIREA ...DE LEMN

     De parca nu era de ajuns limbajul de lemn - o sa scriu candva si despre asta, caci ma ucide, de exemplu, folosirea substantivului "locatie"pentru banalul "loc" - lumea a inceput sa aiba si o gandire din acelasi material natural si la moda. Sunt multe "adevaruri universal valabile" vehiculate in mass-media, la piata, in statia de autobuz, in birouri etc., dar ma voi opri doar la cateva, fiindca subiectul este inepuizabil. Sa vedem...
          1."Sunt prietena cea mai buna a fiicei /fiului meu. "Minunat, dar eu ma gandeam ca odraslele noastre au destui prieteni, asa ca e cazul sa aiba si niste parinti. De cand cu gandirea asta liberala, nu mai stii care-i parintele si care-i copilul, mai ales cand acesta din urma e convins ca a descoperit gaura la covrig si apa calda.
          2."Intai cariera, o casa, o masina si apoi un copil. "Imi place locul ocupat de copii pe lista prioritatilor. Cum d-nul presedinte ne-a spus ca putem visa la o casa dupa 25 de ani de munca (a se vedea fiicele proprii), cum ofertele de slujbe ne sufoca, eu zic sa facem copii pe la 65 de ani, ca sa avem o sursa sigura de venit, in conditiile in care pensia mai e asa ceva.
          3."Au mai fost cazuri de sinucidere in familia ei/lui ? "Inteleg de-aici ca sinuciderea e ca varicele, ereditara. Problema pentru psihologul care a pus intrebarea apare cand in familie n-au mai fost astfel de cazuri. 
          4. "Romanul s-a nascut poet". Alecsandri era entuziast cand a spus asta, n-o luati ad literam. Eu una zic ca mai bine se nastea economist, poate ieseam mai putin sifonati din criza aceasta.
          5."Scoala trebuie sa se ocupe si de educatia copiilor, si de sufletul lor." De acord. Parintii trebuie doar sa-i faca, pe principiul "grija mea-n spinarea ta". Propun ca profesorii sa instiinteze parintii cand copiii au nevoie de haine noi, cand fac febra si cand trec pe rosu. Sa-si merite salariul, ce naiba!
          6."E copilul meu, dar n-am ce sa-i fac." Fa-i o tocanita, taie-i finantarea si da-i vreo doua scatoalce, in ciuda ideii - moderna si ea - ca astfel iti maltratezi odrasla. Daca tot exista Protectia copilului, sa se infiinteze si cea a parintilor, ca asa e democratic. Prea multe filme americane dauneaza. Mama vedea, cred, filme rusesti...
         7."Bine cu forta nu se poate".Scuza trista. Uraste-ma azi si multumeste-mi maine!
                                                                                - VA URMA - (cred)
Nota: Blogul acesta trebuia sa se numeasca "Ghiveci familial" sau "Doua pe un blog" (balansoar nu avem) sau "Doua intr-o barca" (al treilea, adica tatal, nu presteaza la blog), asa ca ne manifestam doar noi, femeile familiei. Articolele sunt scrise de mine - mama - fiica ocupandu-se cu poezii, prezentari "literare" ale produselor etc. Asta ca sa nu o banuiti de gandire tipica unei femei de 45 de ani.
Mihaela M.

POLITICA SI SECOND HAND

Sunt fan second hand, recunosc, si macar o data pe saptamana le iau la rand cu un entuziasm cel putin egal cu al celor care merg la mall . Evident, ma costa mai putin decat pe ei si, in plus, probabilitatea de-a ma intalni la serviciu, la piata sau in parc cu cineva care poarta aceeasi rochie e infinit mai mica. Nu ca m-ar lovi prea tare o astfel de situatie, doar nu sunt vreun VIP. Ia ganditi-va insa ce dezastru aproape national ar fi daca d-na Udrea ar constata ca poarta azi , la guvern, aceeasi rochie cu stelute ca si d-na Anastase si aceiasi conduri ca d-na Turcanu. Brrr, nici nu vreau sa ma gandesc.
Revenind la magazinele second hand, e clar ca sunt utile-pentru unii reprezinta singura sansa de-a se imbraca si multi oameni asteapta sa apara pe geam anuntul "Orice produs la 1 leu."Sa nu facem o tragedie din asta, ar spune conducatorul nostru suprem, revolutia ne-a adus sansa de-a se deschide si la noi astfel de magazine...Cui nu-i place, e liber sa plece ,dar nici nu stiu ei ce pierd...Sunt convinsa insa ca, daca ar exista cea mai mica sansa sa gasesti la second rochia cu stelute purtata de celebra blonda de pe langa Cotroceni, cineva-nu spui cine,persoana importanta-ar ordona sa le inchida.
Intre second hand si politica exista si alte apropieri si sunt sigura ca nu v-ati gandit la asta.Spalati cu grija si Lenor, calcati atent, ca sa nu ramana nicio cuta, cu petele scoase la curatatoria chimica, din magazinele second ale politicii sunt scosi periodic cam aceiasi oameni, in care noi, chipurile, trebuie sa avem incredere si pe care sa-i alegem sa ne reprezinte. Se dovedeste astfel o data in plus ca totul are, in lume, conotatie deopotriva pozitiva si negativa. Abia astept sa vad daca, reciclat si el peste ani, d-nul ministru I. va mai cita drept proverb versurile din Toparceanu care i se potivesc in parte:"Nu credeam c-o sa mai vii".Se pare ca nu doar scoala romaneasca scoate tampiti...
Mihaela M.